Coco

Coco este o animație frumos colorată, plină de metafore cu însemnătate psihologică, atât pentru cei mari cât și pentru cei mici, în care cei de la Disney prezintă povestea transgenerațională a familiei lui Miguel, de origine mexicană.

Povestea este spusă și, după cum vom vedea, contestată de tânărul rebel al familiei care pare că s-a născut diferit de ceilalți membri ai familiei sale. El, spre deosebire de părinții, unchii, mătușile, bunica și frații săi, are curajul să asculte chemarea inimii sale către muzică, care fusese interzisă în cadrul familiei, din cauza străbunicului său care își părăsise orașul pentru a-și urma chemarea.

Miguel contestă și se împotrivește să facă ceea ce ar trebui și este dictat din moși strămoși , și alege să meargă în căutarea a ceea ce inima lui îi spune, iar pe parcursul acestei călătorii ni se revelează secrete de familie, legături rupte și adevăruri neștiute care au despărțit familia cu generații în urmă.

Lanțul transgenerațional al familiei lui Miguel conține, ca orice familie, conflicte, lucruri nespuse, tradiții specifice precum ziua specială a Morților în care se desfășoară acțiunea și transformarea. Ziua Morților este o zi cu o însemnătate deosebită în tradiția mexicană în care sufletele strămoșilor călătoresc din lumea lor în lumea celor vii pentru a li se arăta recunoștință aducându-li-se un omagiu pe un altar special amenajat. Pe parcursul filmului suntem purtați într-o acțiune amuzantă, plină de metafore cu însemnătate.

Bunica lui Miguel este autoritatea supremă a familiei carecontrolează ce are voie și ce nu are voie fiecare membru să facă, să gândească și să trăiască sau nu.

Miguel pare a fi “ oaia neagră” a familiei care prin rebeliunea lui reușește să aducă la lumină secrete și adevăruri necunoscute care în final eliberează familia de dureri și răni, reunind-o în iubire și armonie.